Persoane interesate

sâmbătă, 14 august 2010

OMAGIU PENTRU MAMA LU'

De multe ori auzim despre copii că sunt orfani, orfani de părinţi! Ne pare rău, ne consolăm că îi va creşte statul sau vor avea norocul să-i ia cineva "de suflet".
Dar cum să-i numim noi pe distruşii părinţi, orfani de copii lor şi mai ales de unicul lor copil? Cred că poetul Adrian Păunescu a făcut o poezie pe tema aceasta, dar nu o pot găsi chiar acum ...o să o postez mai târziu.
Există o etapă din viaţă, poate cea mai frumoasă, când ne prezentăm: SUNT MAMA LU'.
Am întâlnit-o în lumea acesta virtuală pe MAMA LU', m-am întrebat : cine o fi oare?
De obicei te prezinţi cu această formulă la grădiniţă, la şcoală, chiar şi la facultate uneori, mândră de copilul tău.
Am căutat-o pe MAMA LU', am dat de un om deosebit, am aflat că de fapt este mama lui Florin cel plecat în infinit.
Şi anii au trecut dar mama "consolată" în neconsolarea ei, demnă în durerea profundă ce-i apasă fiinţa, îşi duce crucea!
Dacă toţi care o cunoaştem virtual sau real, i-am lua câte o aşchie din cruce, am avea impresia că i-am uşura povara. Nu este aşa, povara tristeţii neconsolate, acceptarea vieţii de după aşa o pierdere implică automat puterea de aşi duce singură crucea!
Compasiunea ajută la parcurgerea drumului , suntem mulţi alături de ea!
Un om trieşte după "trecerea în infinit"cu atât mai mult, cu cât este pomenit pe pământ de alţi oameni!
MAMA LU' i-a publicat poeziile fiului ei, îl pomeneşte în veci conform religiei din care face parte, face daruri în amintirea lui!
Acum cred că este timpul să spun clar :
MAMA LU', MAMA LILU, MAMA LUI FLORIN, această mamă pe care o ridic la rang de MAMĂ care nu-şi va uita niciodată fiul!

PS:
am găsit poezia lui Adrian Păunscu, se numeşte REPETABILA POVARĂ,
o găsiţi în următoarea postare.

9 comentarii:

Cristiana spunea...

ESTE UN LUCRU REMARCABIL PE CARE IL FACI MEREU, PRIN BLOGURILE TALE... DAR ACEASTA POSTARE ESTE EXTRAORDINARA!!
SUNT MANDRA DE ATENTIA TA, SI ASA VOI RAMANE INTOTDEAUNA, DRAGA MARIANA...
Cu drag, respect si deosebita consideratie, Cristiana

hera mariana spunea...

Cristiana,
m-am blocat, nu cred că blogul meu e atât de...
Nici eu nu sunt "cine ştie ce, de capul meu", fac exerciţii de exteriorizare a refulărilor şi revoltelor mele ...şi de ce nu şi a altora care se pot regăsi pe aici.
Îţi mulţumesc pentru comentariu' şi te îmbrăţişez!

Cristiana spunea...

Ha, ha, ha !!!
Mama mama cate blocaje in zilele noastre!!
Hai iesi din "blocaj"!!! Râzi un pic!!!
Asat e parerea mea, stiu ca da! e bine sa fim modesti, dar nici eu nu folosesc prea des laude de tot!! Cate una din cand in cand nu strica nimanui!!! Chestia cu orgoliul mi se pare deja deplasata, multi pun atata accent pe acest fel de a ne bucura de viata, incat nici nu mai indraznim sa fim mandrii de realizarile noastre!!! Stau si ma gandesc cum e sa desfiintam chiar muzica noastra populara în care cantam de "Mandrutele" noastre!!! Ooooof!!!
Asa ca!!!.. Bravoooo!!!!
Mergem mai departe!!
Imbratisari, Mariana! Imbratisari!!!!

SOmeONE spunea...

Mariana, aceasta postare m-a impresionat profund. In special fraza, simpla in aparenta, dar care are puterea de a releva o lume intreaga: "Există o etapă din viaţă, poate cea mai frumoasă, când ne prezentăm: SUNT MAMA LU'." Superb!

Aproape ca era sa uit de ce "venisem"... La multi ani, Mariana, Mama Lu' Maria! :)

hera mariana spunea...

Cristiana, draga mea,
eu nu sunt prea modestă, o să vedeţi asta mai târziu, chiar luna viitoare...:))
Omul dacă e "om" are în fiinţa sa incluse toate caracteristicile, sentimente bune şi rele, porniri pozitive sau nu...depinde cum şi le stăpâneşte (gestionează) pe parcursul vieţii.:)
Poate chiar îmi vine să râd...mie mi se pare ceva aşa de "simplist" ce postez eu, "cu limbajul meu de lemn şlefuit"... mă mir că oameni ca tine mă citesc şi apreciază articolele mele.
Vă mulţumesc din suflet şi promit că nu mă opresc!:)

hera mariana spunea...

Sorin,
îţi mulţumesc pentru urare şi pentru aprecierea articolului meu.
O părere de-a ta contează, pentru mine eşti un scriitor, ţi-am spus asta când te-am citit ...mai la început.
Am în tolba mea şi alte poveşti adevărate despre MAMA LU' probabil că o să mai scriu pe tema asta.
Să ai o duminică frumoasă!:)

Mama lu Florin spunea...

La multi ani cele doua flori dintr-o glastra sa aveti parte mereu de afectiunea frumoasa si sincera mama fiica!
Omagiu facut unei mame e prea inaltator dar vreau sa accentuez prin atitudinea mea ca dragostea de mama este nemarginita.
Iti multumesc draga mea, buna mea prietena pentru compasiunea acordata neconditionat.
Iti dedic o strofa dintr-o poezie a lui Florin
care de acolo de sus se inclina in fata ta.

"Nu pot sau nu vreau sa-ti gasesc defect,
Tu esti facuta din lutul perfect,
Totul la tine e armonios,
Gandeste-te la mine suflet duios."

Petrecere frumoasa!

Mama lu Florin spunea...

Iti multumesc si tie pentru cuvintele frumoase comentate si pentru atentionare, Cristiana draga.

hera mariana spunea...

MAMA LU' FLORIN,
mi-era teamă că doar tu nu vei citi aceste gânduri...:)
Frumoase versuri scria FLORINUL tău, mulţumesc pentru ele, să fie neiutat, aşa cum îţi doreşti tu.