Persoane interesate

sâmbătă, 23 octombrie 2010

COMPUNERE DIN DESCOMPUNERE

„JUR” că nu-i pun vorbe-n gură!
Îi fac ...doar caricatură:)
Din vorbele ce le-a scuipat
Mai marele nostru-n stat.


„PĂSĂRICĂ”, păsărică,
Ce stai scai pe Trăienică?
Ia mai lasă-l tu în pace
Că se-nvârte ca pe ace...
Ş-apoi singur se agită,
Şi-ţi zice:... „ŢIGANCĂ-MPUŢITĂ”.


„PĂSĂRICA” , m- a ascultat
Şi la cap i s-aşezat!
Ciripeşte şi-i şopteşte
De-atunci... „TĂTUCU NE IUBEŞTE”.
Când se uită la Roberta
El ne schimbă iar oferta:
Ce atâta muncă, hei
Destul e pân’ la 63!

Eu, un „GĂUĂZAR „ curios
Nu „LING PREŞUL LUI „ de jos
Dar ca „TÂNĂR MAFIOT OBRAZNIC”
Stau la geamul LUI, ca paznic...
Şi genunchii mi se-ndoaie
Când prin geamul plin de „ZOAIE”
Văd cum vine în miez de noapte...
Să-i „ARATE CUM SE FACE”...
HĂ, HĂ, HĂ!

La cine dracu vă gândiţi?
Veniţi din „ŞCOALA DE TÂMPIŢI”!


„LINIŞTE, CE DRACU’!”
Mi-e milă de EL , săracu’...

joi, 21 octombrie 2010

ARĂTAŢI DEGETUL...CELOR DE LA PUTERE!

Nu cu mult timp în urmă aduceam elogiu' mâinilor: "Dacă mâinile noastre au fost înzestrate cu harul divin al creaţiei, atunci trebuie să ne punem mintea la contribuţie şi suntem datori să arătăm lumii ce putem face cu ele!"
Da, mâinile ştiu mângâia, pot aplauda, scot la iveală fanteziile minţii omeneşti!
Tot ele leagănă pruncii şi-i cresc mari, uneori chiar ţinuţi pe palme!
Mâinile cu degetele tremurânde, scriu cele mai frumoase scrisori de dragoste!
Şi totuşi...


Să nu uităm de rolul degetelor!

Degetul mare, drept , ţinut în sus parcă e un fel de OK! Dar îndreptat spre piept,
dă aşa un fel de „cine sunt eu!”
Degetul arătător, are un mare rol, el arată şi zice: „tu faci asta, tu faci cealaltă, tu stai acolo....”, mai face el şi aşa un fel de: „no numa’ no!” adică te ameninţă când nu eşti cuminte.
Mijlociul, după cât de mare este inelul şi diamantul de pe el, arată bogăţia purtătorului. Nu vreau să pun accent pe sensul dat acestui deget, de şoferii neciopliţi când se află în trafic.
Inelarul, îşi spune singur rolul, adică arată starea civilă a purtătorului de verighetă.
Chiar şi degetul mic are un rol, cu el se mai scarpină omul pe ici pe colo, sau doamnele îl ţin distanţat la dans, spunând astfel ceva despre graţia lor.

Cam lungă introducere pentru ceea ce vreau de fapt să scriu eu în acest articol.

Ştiam că în arenele unde gladiatorii se luptau pe viaţă şi pe moarte, depindeau de semnul făcut cu degetul de împărat: în sus viaţă, în jos moarte!

Chiar aşa-i în PARLAMENTUL ROMÂNIEI!
Puterea a votat pentru, la două legi în favoarea poporului:
1. neimpozitarea pensiilor sub 2000 lei
2. scăderea TVA-lui la 5% pentru alimentele de bază: pâine, lapte, carne, ulei, zahăr...

Cum s-a făcut, cum nu, au adormit, au fost beţi... sunt nebuni, sau ai dracului...se joacă de-a focul să vadă cât mai putem răbda batjocura?

Ce să fie, ce să fie?

O MARE PROSTIE! Asta au spus-o unii din ei, au greşit!
Oare cei care-au greşit sunt toţi produsul „şcolii de tâmpiţi”...şcoala aceea care ştie el ...Băsescu, unde se află şi de unde să-i culeagă!!!

Iată azi, Boc le-a făcut unora care au greşit NO,NO...cu arătătorul!!!

Ca mâine iese Băsescu, scoate pieptul, îndreptă degetul cel mare spre sine:
ŞTIE EL CUM S-O DREAGĂ!!!

Dar noi, noi ce facem?
Noi n-avem mâini?
Noi nu avem degete?
Care deget şi cum îl vom îndrepta către "onor-măria sa", dacă legile acestea nu ni le va promulga?
Răspundeţi voi la întrebarea mea!

sâmbătă, 16 octombrie 2010

CUTUMA NU ESTE LEGE!!!

Moto:
„CUTUMA LOR, LA MASA NOASTRĂ”




CUTUMA!!!
Ce-o fi însemnând acest cuvânt care rimează cu CIUMA?
O fi apărut o boală nouă despre care eu nu ştiu nimic, aşa, un fel de „ciumă portocalie”?
În „micul” meu dicţionar scrie că ar fi un fel de obicei al pământului, rămas din moşi strămoşi ca o lege.
De acord, trebuie respectată cutuma, ca orice ritual, de exemplu: finii merg la naşii lor de botez cu un mic sau mai mare plocon, tânăra mămică este vizitată de femeile satului cu mâncare şi hăinuţe pentru bebeluşul nou născut , etc. Toate acestea le înţeleg”!
Dicţionarul scrie : CUTUMA este „normă de drept izvorâtă dintr-o practică îndelungată”, atunci stau eu şi mă gândesc Roberta are dreptul „cutumiar” să fure fiindcă s-a mai furat la voturi în „camera ei” ?
Aceasta însă nu o înţeleg!!!
Adică ce, sau cum, cum adică să furi şi iar să furi pănă faptul devine obicei şi apoi să îl denumeşti „obiceiul pământului” şi să-l ridici la rang de lege .
O lege personală? O cutumă-lege doar pentru câţiva deputaţi portocalii care fură „legal-ilegal” din banii oamenilor de rând?
Aşa ceva nu se poate!
Mă minunez şi nu-mi vine să cred că cineva... care nici nu ştie număra, conduce ŢARA ASTA, care-i ŢARA MEA!!!
Sigur aceasta nu-i cutumă , este mai degrabă CIUMĂ!!

vineri, 15 octombrie 2010

FLOAREA ALBĂ !




Deşi toamna este în toi, eu mă ţin de "APRIL"...:)
Caut prin postările acestei dragi prietene, cu acordul ei, găsesc flori care-mi plac, pozate de ea, specialistă în arta fotografiei!
NU, nu le fur ! Doar le croşetez, fac din ele broşe pe care le dau cadou uneori sau ...chiar le vând.
Floarea din imagine corespunde cu: " Pure as mother's love" de pe blogul "Cherry Flower"
Am postat trei variante lăsând la latitudinea celei care a văzut floarea în realitate să o aleagă pe "cea mai adevărată!"
Faceţi şi voi comparaţia!
http://aprilcherryflower.blogspot.com/2010/10/pure-as-mothers-love.html

duminică, 10 octombrie 2010

POVESTEA UNEI FLORI!

Iată floare!





Într-o dimineaţă frumoasă de toamnă, pe blogul "Cherry Flower", a lui APRIL, a apărut o floare "Shy" care m-a luminat şi inspirat. Am zis atunci:" am s-o croşetez!"
Dacă am zis, am şi făcut!
Floarea mea va fi o broşă, cred că are şi parfum!!:))
Puteţi vedea sursa inspiraţie la:
http://aprilcherryflower.blogspot.com/2010/10/shy.html