FACEŢI O LEGE PENTRU MINE ?

Faceţi O LEGE pentru mine?
Mă refer la „LEGEA FALIMENTULUI PERSONAL”, care este „în plămădit...spre coacere”.
Mă întreb, vă întreb şi pe voi cititorii mei, pentru cine se va face această lege?
Oare pentru noi muritorii de rând şi de foame? Pentru cei care avem câte un credit bancar de 3000-9000 RON?
Eu sunt Mariana dar mai este şi Ana, Florica, Ion, Gheorghe...Elena!
Sau doar pentru cei care au credite de 3 MILIOANE EURO, şi amână returnarea banilor de la an la an, PENTRU EI s-o face legea asta? Am auzit eu pe la TV. despre o Elenă şi or mai fi şi alţii în astfel de situaţii, că de aceea se trudesc să facă legea, ca să se declare în faliment personal şi să nu mai restituie împrumutul....că de la ei nu-şi permit nici băncile nici statul român, confiscări....
Vom trăi şi vom vedea cum pentru EI această lege va funcţiona, rapid...vor fi scutiţi de plăţi.
Apoi ori dispare legea, ori se „amendează” în aşa fel ca să nu funcţioneze pentru sumele mici care” nenorocesc pe nenorociţii” care au luat un credit şi acum li s-au înjumătăţit veniturile, de nu mai au din ce trăi!
Fiţi siguri că nu se vor face dezbateri pe tema „legii falimentului personal”, va trece „ca peştele prin apă”, că or fi mulţi interesaţi să scape de datorii la bănci, cum fac şi cu cele de la stat...şi acestea urmează a fi şterse...
Dacă această lege va fi valabilă pentru toţi care avem credite, şi ne-au scăzut veniturile cu 50-70%, de nu mai ştim în ce parte s-o luăm, câte curele să mai strângem...atunci mulţi ne-am încadra in lege şi lichidităţile bancare ar cam dispărea...
Nu plâng eu BĂNCILE care nici nu mai sunt ale noastre ci mişeliile ce urmează a se face.
Sunt revoltată de pe acum, deoarece băncile nu vor renunţa la banii şi dobânzile aferente şi vor creşte dobânzile pe noi TOŢI ROMÂNII de rând ca să-şi scoată „pârleala”.
În concluzie eu, Ana, Florica, Ion, Gheorghe şi mulţi alţi ca noi, nu vom avea dreptul la faliment personal...doar Elena şi gealaţii ei.
De fapt cred că mie mi-ar fi ruşine să mă declar PENSIONARĂ –PERSONAL FALIMENTARĂ, atâta timp cât sunt în viaţă, am două mîini şi un cap pe umeri.
Ce părere aveţi, nu am dreptate?

PS:
Numele mici au fost alese întâmplător, fără intenţia de a leza pe cineva.
Orice asemănare cu realitatea, este o halucinaţie de-a mea!

http://www.trilulilu.ro/oedip/c81e8871271a91

SĂ NE RELAXĂM!

În locul "florii de vineri", azi am postat altfel de flori.
Sunt prea supărată pe evenimentele politice de peste săptămână...de aceea am hotărât să mă relaxez şi să-mi luminez ochii şi mintea altfel...
Dacă vă face plăcere, poftiţi şi voi...mai ales femeile!

DIALOG PRINTRE DINŢI!

În prostia minţii mele, eu, CETĂŢEAN ROMÂN, stau de vorbă cu STATUL ROMÂN!
Dialog printre dinţi....


CETĂŢEANUL:
Vrei tu STATULE să-ţi dau bani toată viaţa, cât voi putea munci şi voi fi răsplătit financiar pentru muncă?
STATUL:
DA, chiar eşti obligat să contribui financiar, pentru a-ţi asigura o bătrâneţe liniştită...
CETĂŢEANUL:
Dar câţiva copilaşi buni să cresc?... după ce îmi fac o familie?
STATUL:
Da, sigur că trebuie să creştem copii sănătoşi, să-i educăm frumos să fie ţării de folos, să vă sprijine la bătrâneţe;
CETĂŢEANUL:
Să dau nişte bani, din munca mea, acum cât sunt tânăr şi sănătos, pentru doctori, pentru sănătatea ROMÂNILOR, în general?
STATUL:
Şi asta e obligatoriu, iar la bătrâneţe când ve-ţi avea ceva afecţiuni...firesc, o să primiţi consultaţii şi medicamente compensate sau chiar gratuite...
CETĂŢEANUL:
Când o fi să mor, tot tu STATULE te vei ocupa de înmormântarea mea?
STATUL:
Asta nu o s-o fac, că până atunci va trece muuult timp!
CETĂŢEANUL:
Păi...nu te prea ţii de cuvânt, măi domnule STAT...oare nu cumva eşti tu „STATE DE ROMÂNIA”?...ăla din telenovele?
STATUL:
Nu, nu! Eu STATUL ROMÂN, sunt cel ales de tine, m-ai votat...m-ai ales, ai avut încredere şi ţi-ai trimis reprezentanţii, nu mai ştii?
CETĂŢEANUL:
Aha...şi poti să-mi spui ce-ai făcut cu banii ăia de bătrâneţe ?
Tu STATULE ştii că noi avem o CONSTITUŢIE, care ne asigură nouă pensionarilor, un trai decent?
STATUL:
„Constituţia”, asta noi reprezentanţii STATULUI o facem, noi o schimbăm, care-i problema?
CETĂŢEANUL:
Aşa va să zică...înseamnă că tot voi „ STĂTUŢII”, mi-aţi alungat pe drumuri copii şi peste graniţe...slugi prin lumea largă...şi nu vi ruşine?
STATUL:
Ce-i aia ruşine? N-ai înţeles nimic. STATUL nu e un om, e... cum să-ţi explic...e o instituţie, cum să aibă ruşine?
CETĂŢEANUL:
Ia stai un pic! Da prim-ministru nu-i om? El de ce nu are ruşine? Auzi: cică ORI PENSII, ORI AUTOSTRĂZI. Da ce eu am dat bani să-şi facă drum la „ferrariii” lui , că ne-au tăiat şi copacii de pe marginea drumului, de nu mai avem nici de ce ne spânzura...
STATUL:
Acum ce te-ai supărat aşa tare că „nu-i dracu’ aşa negru” cum ţi se pare, uite, acum am implementat programul „ULTIMA CASĂ” pentru voi pardon, am vrut să zic „PRIMA CASĂ”, şi mai iasă vre-o două-trei milioane din sistem (în gândul lui...vai că nu se potriveşte..da lasă , nu-i nimic, tot nu pricepe), şi am rezolvat-o şi pe asta.
CETĂŢEANUL:
Acum cred că am înţeles...de-aia n-are pic de ruşine...nici pic de suflet nici ăla, cum îi zice ? are un nume unguresc...ministru sănătăţii, ştiţi voi care-i , că se schimbă una-ntruna, ce găselniţă, auzi COPLATĂ, adică ce, adică iar să plătim? Păi nu plătirăm toată viaţa?
STATUL:
Cetăţene ori eşti prost, ori faci pe prostul, ori poate eşti beat...du-te şi te culcă!
CETĂŢEANUL:
Nici una, nici alta, sunt beteag, da’ nu mă culc până nu-ţi face un crematoriu, pentru cei care-s ca mine...”pe ducă”, că doar n-o să vină FMI să mă îngroape...şi nici banca mondială, că eu am dat banii la ţară, vouă la „ STĂTUŢII” mei, ce-aţi făcut oare cu ei?
STATUL:
Măi bade-cetăţean, banii de pe vremea lui Ceauşescu nu mai sunt...s-au dus odată cu el, nici nu ar mai fi valabili, mă înţelegi?
CETĂŢEANUL:
Da, da...da banii de pe toate AVUŢIILE făcute şi adunate, pe vremea lui, unde sunt, nu în buzunarul STATULUI? Păi vedeţi voi STĂTUŢILOR şi BOCITUŢULOR, că vă plângeţi ca nişte bocitoare...de acolo tră’ să fie ! NO! Că iar mă-nărvai!
STATUL: Nu e bine, cetăţene nu e bine...!
CETĂŢEANUL:
Da cui i-e bine în ziua de azi? Numai vouă STĂTUŢILOR şi vouă BOCITUŢILOR, că v-a STAT mintea-n loc, de când cu GUVERNUL BOC! 1,2, 3, 4, numai vouă, "vă aşterneţi bine patul" ...

UN CADOU DE "8 MARTIE"

MUZICĂ ROMÂNEASCĂ



Dacă eu nu m-am săturat de cântecele noastre româneşti, sper că nici voi cititorii mei.:)
De data aceasta însă, il puteţi vedea şi pe Florian Pitiş nu numai pe Tatiana Stepa...
Îi amintesc pe ei deoarece nu mai sunt printre noi...
Versurile lui Pitiş ne dau de gândit...ascultaţi şi voi!

DEMONSTRAŢIE FILOZOFICĂ DESPRE...

Acest articol nu l-am compus eu...l-am primit de la o prietenă.:)
Dar nu mă pot abţine să nu îl postez, pentru a fi citit şi de alte persoane care-mi seamănă:
"Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
Sa va spun care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul (ateu) face o pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare
- Esti crestin, nu-i asa,fiule?
- Da, dle, spune studentul.
- Deci crezi in Dumnezeu?
- Cu siguranta!
- Dumnezeu e bun?
- Desigur, Dumnezeu e bun!
- E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
- Da!
- Tu esti bun sau rau?
- Biblia spune ca sunt rau!
- Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
- Da, dle. As incerca.
- Deci esti bun.
- N-as spune asta.
- Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea. Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
- El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca se ruga lui Isus sa-l vindece. Cum de Isus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
- Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze. Hai sa o luam de la capat, tinere. Dumnezeu e bun?
- Pai…, da, spune studentul
- Satana e bun?
- Nu raspunde studentul fara ezitare.
- De unde vine Satana?
Studentul ezita: De la Dumnezeu.
- Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
- Da, dle.
- Raul e peste tot, nu-i asa?Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
- Da!
- Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat: Daca Dumnezeu a creat totul, atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
- Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice, exista?
Studentul se foieste jenat.
- Da.
- Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea.
- Cine le-a creat?
Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei. Studentii sunt uimiti. - Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi in Isus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
- Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit.
- Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe Isus?
- Nu, dle. Nu l-am vazut.
- Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Isus al tau?
- Nu, dle, nu l-am auzit.
- L-ai simtit vreodata pe Isus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut vreodata o experienta senzoriala a lui Isus sau a lui Dumnezeu?
- Nu, dle, ma tem ca nu.
- Si totusi crezi in el?
- Da.
- Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
- Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
- Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
- Dle profesor, exista caldura?
- Da !
- Si exista frig?
- Da, fiule, exista si frig.
- Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat.
Clasa devine brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
- Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura, caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”. Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperature mai scazute decat minimul absolut de -458 de grade. Fiecare corp sau obiect e demn de studiat daca are sau transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau material sa aiba sau sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii. Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice, deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de ciocan.
- Dar intunericul, domnule profesor? Exista intuneric?
- Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
- Din nou raspuns gresit, dle! Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic, iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa.
- Acesta va fi un semestru bun. Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
- Dle profesor, vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun inceput si de aceea concluzia va fi si ea OBLIGATORIU gresita!
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza.
- Gresite? Poti explica in ce fel?
- Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei. Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat din maimuta?
- Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
- Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
- Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni nu poate demonstra ca el are loc, dvs. nu predati studentilor ceea ce credeti, nu? Si atunci ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
- Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineaori celuilalt student, permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer.
Studentul se uita in jurul sau, in clasa.
- E vreunul dintre voi care a vazut vreodata creierul profesorului?
Clasa izbucneste in ras.
- E cineva care a auzit creierul profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Vedeti? Nimeni nu pare sa fi facut asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, dle – ca nu aveti creier. Daca stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la student, cu o fata impenetrabila. In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde.
- Presupun ca va trebui sa crezi, pur si simplu….
- Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?
- Sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta, studentul a replicat:
- Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul, un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul care apare cand nu exista lumina.
Profesorul s-a asezat."



Daca ai citit pana aici si zambesti cand ai terminat, trimite asta prietenilor si familiei, cu titlul “Dumnezeu vs. stiinta”

PS: Studentul eram eu..., nu, va inselati amarnic, era Albert Einstein.
Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu versus stiinta in 1921….