Persoane interesate

sâmbătă, 29 decembrie 2012

CE POATE ADUCE O MARE TRISTEŢE

MOTO
"Orice durere mare, cuprinde în ea şi un strop de bucurie."



ÎNTUNERICUL DIN MINE
pictură în ulei, pe pânză
(vândut)


O mare durere acoperită şi estompată de o tristeţe iremediabilă, peste care se poate arunca un văl de aparentă melancolie...poate aduce cuiva vre-un strop de bucurie?

Nu mi-am pus această întrebare decât acum pentru că am găsit şi răspunsul .

Se spune că marile opere au inspiraţia în mari dureri- dezamăgiri sau mari bucurii .
 Eu cred că acesta este un adevăr.

POVESTEA TABLOULUI
Intr-o noapte, cineva foarte drag mie mi-a spus că nu poate dormi pentru că-i este frică de intuneric. I-am spus să lase lumina aprinsă şi muzica în surdină ... Atunci am auzit o explicaţie care mi-a tăiat respiraţia:
"nu mi-e frică de noapte , nici de linişte , mi-e frică de întunericul din mine"!
Mult timp, am purtat cu mare durere în sufletul meu  această expresie.
Am încercat să mă eliberez de durere, pictând-o şi făcând loc altor dureri şi mai mari.
Pictura înrămată stătea la loc de cinste alături de altele, până într-o zi când cineva a achiziţionat-o !
Nu-mi venea să cred , am mângâiat-o, cu oarece regret am ambalat-o şi dusă a fost...la Paris!
Desigur banii m-au ajutat la cea mai mare investiţie din viaţa mea.
Aceasta a fost de fapt prima bucurie deoarece pictura mea a ajuns la un loc de cinste,
 aveam să aflu mai târziu, într-o colecţie
de mari opere de artă.
Am mai scris despre pictura mea, am regretat plecarea ei , de parcă mi-ar fi  plecat un copil de acasă.
Cu noua proprietară m-am mai întâlnit, am rămas prietene! Mi-a trimis poze cu pictura mea, pusă în ramă , era şi mai frumoasă.
Fiica mea simţindu-mi dorul a zis: "lasă mami că tu-ţi faci altul, la fel!"
În anul acesta, la cursurile de pictură din cadrul proiectului ARTĂ ŞI TRADIŢII PENTRU SEBEŞ,
mi-am pictat iar tristeţea, adică cicatricea...


IELELE
pictură, acrilice,
pe pânză
Pictura a fost expusă după cum se vede în poză, în prima mea expoziţie!
Totuşi nu este aceea...a durerii mele, este alta, mai mare , mai veselă.

Mare mi-a fost surpriza când la notificări pe facebook, am văzut că o fotografie de-a mea a fost distribuită de cineva (nu ştiu de cine, dar îi mulţumesc în sinea mea) pe o pagină de artă:
Great artworks  !
Desigur am căutat imediat, curioasă, să văd la care pictură se referă!?
Voi ce credeţi? La prima sau la a doua din cele multe afişate pe FB ?
A fost a doua bucurie , adusă de aceeaşi mare durere pictată cu ani în urmă! Sunt mândră şi bucuroasă de lucrările mele...

Mulţumesc celor care m-au încurajat şi ajutat să-mi împlinesc visul vechi :
fiica mea Maria şi prietele ei,
prietenele mele reale Măriuţa R, Maria B,
prietenii virtuali:
Kariana Paraiszt,
Dan Brad,
Mihai Olteanu,
Dori Susan- pictorul şi iniţiatorul ARTTRAD SEBEŞ, precum şi al proiectului
ARTĂ ŞI TRADIŢII PENTRU SEBEŞ.

PS:
nu vă abandonaţi primul vis, nu renunţaţi la luptă pentru ceea ce doriţi să faceţi în viaţă, nu uitaţi că orice mare durere are ascuns în ea un dram de bucurie, trebuie doar căutat!

Niciun comentariu: