Am zis la inceput ca:" viata incepe la 60 de ani", ce bine ca nu am zis "la 59", ca nu mi-ar fi iesit aceasta postare, care are rostul ei, sau al meu ...cine stie cum o mai fi si cu rosturile, ca s-au rostogolit de- au ametit, si ele si rostuitorii. De azi am intrat in anul meu de pomina! Merg pe 60 de ani si mi-am propus sa ma EURO-CAPITAL-SALBATICO-PROCREEZ.
Mi-a ramas un neuron, dintr-o alta epoca, din viata de pina acum si am de gind sa-l exploatez, sa il reinventez si chiar sa-l inmultesc. Credeti ca neuronul meu nu se poate dezvolta si divide? Neuronul meu de ce nu s-ar inmulti ca banii si averile unora de virsta mea, care sunt rostuitorii lumii noastre, in care spun ei ca "traim bine".
Am fost si inca sunt o naiva, nematerialista, (chiar atunci cind imi propun sa cistig, nu-mi iese, la partea material- financiara ma refer) asa ca, in acest an de AUTO-EURO-PROCREERE, mi-am transformat neuronul in EURON. Ce frumos inceput, acest cuvint ma contine pe mine, "EU", contine "RON-ul" care are importanta lui, foarte mare, atunci cind nu- l ai, dar mai ales cuprinde "EURO", daca te uiti la cuvintul scris, si culmea iti aduce aminte si de neuronul meu initial.
Va spuneam ca nu-mi prea reuseste cu partea material- financiara, zic asta pentru ca nu demult am luat o teapa si imi cer scuze de la cititorii blogului meu, care desigur au vazut niste reclame dupa fiecare postare, si au inceput sa ma ocoleasca. Am vrut sa fac bani cu blogul, sa convertesc in bani, si cum am adunat 10 dolari, a intrat robotelul si mi-a radiat contractul, cu explicatii si fara drept de replica, asa ca...
Va spuneam ca nu-mi prea reuseste cu partea material- financiara, zic asta pentru ca nu demult am luat o teapa si imi cer scuze de la cititorii blogului meu, care desigur au vazut niste reclame dupa fiecare postare, si au inceput sa ma ocoleasca. Am vrut sa fac bani cu blogul, sa convertesc in bani, si cum am adunat 10 dolari, a intrat robotelul si mi-a radiat contractul, cu explicatii si fara drept de replica, asa ca...
Eu si asa am sa scriu ce gindesc si cum traiesc, ca sa stie si altii ce-i asteapta, sa se pregateasca mai bine decit mine pentru viata de pensionar roman.
Eu ma pregatisem in felul meu: mi-am pus termopane, mi-am cumparat un aparat de aer conditionat cu umidificator, o centrala termica, niste conditii minime sa pot trai...Dar surpriza, nu am adunat bani, ca nu am avut cum, dintr-un salar normal al industriei noastre (aproximativ 700-800 lei), asa ca din luna mai, cind am depus dosarul la casa de pensii, am ramas fara nici un venit oficial. Cum "la omul sarac, nici boii nu-i trag", am patit-o si eu; mi s-a terminat boiaua, am inlocuit-o cu ardei rosu, calit; mi s-a treminat cafeaua, de- asta, spun drept, am primit de la prietenii care au venit de prin alte tari in vizita, asa ca m-am scos; mi s-au terminat banutii, dar mi-am gasit repede remediul si am inceput sa merg la diferite concerte cu intrarea libera, la expozitii cu sau fara vinzare, unde se poate intra fara bilet; dar cel mai des am mers in acest timp prin galeriile de arta existente in oras, cit si prin cele virtuale. ... Si inca ma simt bine, dar nu traiesc bine.
Nu stiu cit mai am de asteptat, pina voi primi banii pentru pensiile pe ultimile 5 luni, ca vine iarna, iar facturile nu vor mai fi suportabile. De fapt, ce s-a intimplat, mi-au gresit calculul pensiei si probabil, daca am depus contestatia oficial, mai astept vre-o 3 luni pentru recalculare...eu cred ca aceia care lucreaza acolo sunt platiti si nu au voie sa greseasca, modificandu- mi viata sau sa elimine ceva din ea, caci eu imi asum tot ce a fost pina acum, bun sau rau, si suport consecintele..
Dar, iar am divagat de la ideea initiala, partea cu furculita (tacimul acela foarte important la masa omului) care chiar daca nu era de argint, mi-a parut foarte rau dupa ea, ca nu sunt vremuri de cumparat furculite acum. Nici nu va imaginati ce am facut, nu am aruncat-o, mi-am pus neuronul in miscare si a iesit ceva super: la partea cu tepi i-am pus miner de lemn, iar la cealalta jumatate un miner de pix gol si au iesit doua instrumente cu care pot picta , pentru ca un spaclu e mult prea scump pentru mine, ( am primit cadou vre-o 3 bucati) dar acum am de ma pot tine toata viata, tinind cont ca doar de acum intr-un an incepe viata mea LA 6O DE ANI.
Dar, iar am divagat de la ideea initiala, partea cu furculita (tacimul acela foarte important la masa omului) care chiar daca nu era de argint, mi-a parut foarte rau dupa ea, ca nu sunt vremuri de cumparat furculite acum. Nici nu va imaginati ce am facut, nu am aruncat-o, mi-am pus neuronul in miscare si a iesit ceva super: la partea cu tepi i-am pus miner de lemn, iar la cealalta jumatate un miner de pix gol si au iesit doua instrumente cu care pot picta , pentru ca un spaclu e mult prea scump pentru mine, ( am primit cadou vre-o 3 bucati) dar acum am de ma pot tine toata viata, tinind cont ca doar de acum intr-un an incepe viata mea LA 6O DE ANI.
Daca ai un neuron, DINTR- O FURCULITA RUPTA, FACI UN EUROn.
Nota: Vreau sa stiti ca bunica nu zicea furculita, ci furcuta, caci vine de la furca de adunat iarba si finul, dar acum o dezmierdam si punem diminutive chiar si unde nu e cazul...
.
3 comentarii:
Querida Mariana, Obrigada por tudo!
Um Abraço,
Margusta
Niciodata societatea sau sistemul nu ne-a cerut sa fim creativi, nu ne-a cerut sa gandim cu emisfera dreapta care este raspunzatoare de creativitate, de imaginatie,de originalitate, ci doar sa ne supunem regulilor.
Insa, in situatii de razboi, de catastrofe, cand omul este in nevoie, atunci apar cele mai marete idei, cele mai ingenioase rezolvari, cele mai mari inventii... Atunci iese la iveala creativitatea din noi, in rest nu ne lasa sistemul ca am fi prea rebeli.
Cred ca acest lucru s-a intamplat si in cazul dvs...doar nevoia v-a facut sa fiti atat de creativa, v-a determinat sa ganditi cu emisfera dreapta a creierului ceea ce si trebuie sa faceti avand in vedere opera pe care vreti sa o creati.
Felicitari!
aalliinnaa,
draga mea, iti multumesc pentru incurajare, nu sunt chiar in"stare de razboi", inca, dar ma relaxeaza si chiar distreaza, ce fac.De fapt, aveam citeva spacluri, si spun ca ma distreaza, pentru ca, de cind am postat povestioara, am mai primit in dar, de ziua mea 2spacluri si 2 pinze, de la fiica mea si prietena ei Angy.Cu toate acestea, eu imi pregatesc singura pinze, pe rame,le prepar cu aracet etc. si fac economie, cu placere.
Trimiteți un comentariu