ANUL NOU FERICIT !
URARE şi îndemn din sufletul meu:
" Trebuie să ne gândim mereu că suntem aurul pământului, DA, noi oamenii suntem cea mai mare valoare, pământul fără noi nu ar însemna nimic, nici universul!
Dacă eu, TU, EL , EA, "suntem aur", fiţi siguri că atunci când se pierde sau cade, aurul va fi ridicat din noroaiele lumii, lustruit şi pus pe un piedestal, acolo unde îi este locul!"
LA MULŢI ANI ŞI RĂMÂNEŢI DE AUR!
O caldă îmbrăţişare pentru ANUL NOU 2011, tuturor care treceţi pe aici!
SĂ VEZI ŞI SĂ CREZI !
vineri, 31 decembrie 2010
duminică, 12 decembrie 2010
IUBIŢI PĂPUŞICILE ?
UN GRUP DE CRĂCIUNEI PLEACĂ SPRE VOI LA COLINDAT!
CRĂCIUNEL SINGUREL.
PĂPUŞICĂ ŞMECHERĂ...
PĂPUŞA FRIGUROASĂ...BRRR!
O PERECHE DE CRĂCIUNEI, URSULEŢI :)
CRĂCIUNIŢA N-A PLECAT LA COLINDAT...
ÎNCÂ NU S-A ÎNCĂLŢAT...:)
PĂPUŞA SFIOASĂ...
PRIMĂVĂRATICĂ :)
LA FRAC ŞI JOBEN !
ESTE PREA FRIG...ATUNCI SĂ VISĂM LA O PRIMĂVARĂ CU FLUTURAŞI !:)
Hăinuţele păpuşilor sunt lucrate de mână.
În caz că vă doriţi aşa ceva, se pot comanda pe : www.mariahera.ro.
În caz contrar vă cadorisesc virtual!
CRĂCIUNEL SINGUREL.
PĂPUŞICĂ ŞMECHERĂ...
PĂPUŞA FRIGUROASĂ...BRRR!
O PERECHE DE CRĂCIUNEI, URSULEŢI :)
CRĂCIUNIŢA N-A PLECAT LA COLINDAT...
ÎNCÂ NU S-A ÎNCĂLŢAT...:)
PĂPUŞA SFIOASĂ...
PRIMĂVĂRATICĂ :)
LA FRAC ŞI JOBEN !
ESTE PREA FRIG...ATUNCI SĂ VISĂM LA O PRIMĂVARĂ CU FLUTURAŞI !:)
Hăinuţele păpuşilor sunt lucrate de mână.
În caz că vă doriţi aşa ceva, se pot comanda pe : www.mariahera.ro.
În caz contrar vă cadorisesc virtual!
duminică, 5 decembrie 2010
TREBUIE VĂZUT ŞI DIFUZAT...CA SĂ NU UITĂM!
Această filă de istorie am primit-o prin mail, de la colega mea de liceu, A.B.
Aş dori ca toţi care treceţi pe aici să aveţi răbdare şi să deshideţi linkul, pentru a vedea filmuleţul. VĂ ROG!
"Istoria, asa cum a fost traita pe viu de o parte din parintii si bunicii nostri.
Acest documentar a fost realizat in 2007 si totusi nu am auzit de el pana acum... nu l-am vazut la televiziuni sau in cinematografe...
Trebuie sa iertam, desigur, dar asta nu inseamna sa ne uitam istoria, sa acceptam ca valorile noastre sa fie compromise, rastalmacite sau batjocorite."
http://roncea.ro/2010/10/28/un-documentar-cutremurator-a-fost-odata-in-transilvania-marturii-si-filmari-despre-atrocitatile-maghiare-la-ocuparea-ardealului-video/
http://roncea.ro/2010/10/28/un-documentar-cutremurator-a-fost-odata-in-transilvania-marturii-si-filmari-despre-atrocitatile-maghiare-la-ocuparea-ardealului-video/
Aş dori ca toţi care treceţi pe aici să aveţi răbdare şi să deshideţi linkul, pentru a vedea filmuleţul. VĂ ROG!
"Istoria, asa cum a fost traita pe viu de o parte din parintii si bunicii nostri.
Acest documentar a fost realizat in 2007 si totusi nu am auzit de el pana acum... nu l-am vazut la televiziuni sau in cinematografe...
Trebuie sa iertam, desigur, dar asta nu inseamna sa ne uitam istoria, sa acceptam ca valorile noastre sa fie compromise, rastalmacite sau batjocorite."
http://roncea.ro/2010/10/28/un-documentar-cutremurator-a-fost-odata-in-transilvania-marturii-si-filmari-despre-atrocitatile-maghiare-la-ocuparea-ardealului-video/
http://roncea.ro/2010/10/28/un-documentar-cutremurator-a-fost-odata-in-transilvania-marturii-si-filmari-despre-atrocitatile-maghiare-la-ocuparea-ardealului-video/
POVESTEA STÂNCII
MOTO:
Eu nu am idei, ci obsesii. Idei poate avea oricine.
Nimeni nu s-a prăbuşit din cauza ideilor.
EMIL CIORAN în "Pe culmile disperării"
Un om dormea in coliba lui, cand dintr-odata, intr-o noapte, camera s-a umplut de Lumina si i-a aparut Dumnezeu.
Domnul i-a cerut sa faca o munca pentru el si i-a aratat o stanca mare din fata colibei.
I-a explicat ca va trebui sa impinga piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a si facut.
Multi ani a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingea din toate puterile, cu umerii proptiti pe suprafata masiva si rece a stancii de neclinitit.
In fiecare noapte barbatul se intorcea trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba.
Tocmai cand barbatul era mai descurajat, “adversarul” (Satana) a decis sa-si faca aparitia in gandurile plicitisite ale acestuia :
- De atata timp impingi piatra si ea nici nu s-a clintit.
Asa incat omul a ramas cu impresia ca sarcina lui este imposibil de realizat si ca toata munca lui va fi un esec.
Aceste idei l-au deprimat si descurajat pe barbat.
“Adversarul” i-a spus:
- De ce te distrugi singur pentru asta? Petrece-ti timpul facand doar un efort minim si te vei simti mai bine.
Barbatul ostenit tocmai asa isi propusese sa faca, dar inainte de asta a decis sa se roage si sa-si spuna pasul lui Domnului.
- Doamne, a spus, am muncit mult si greu pentru Tine, adunandu-mi toate puterile sa fac ce mi-ai cerut. Acuma, dupa atata timp, nu am reusit sa misc piatra nici cu jumatate de milimetru. Cu ce am gresit? De ce am esuat?”
Domnul i-a raspuns intelegator:
- Prietene, cand ti-am cerut sa-mi slujesti si tu ai acceptat, ti-am spus ca sarcina ta era sa impingi cu toate puterile in stanca, ceea ce ai si facut.
Niciodata nu am spus ca astept ca tu sa o misti. Sarcina ta era doar sa impingi.
Si acum vii la Mine obosit spunand ca ai esuat. Dar chiar asta e realitatea??? Priveste la tine…
Bratele iti sunt puternice si musculoase, spatele e vanjos si bronzat, mainile iti sunt batatorite de atata apasare, picioarele ti-au devenit solide si puternice.
Te-ai dezvoltat mult si capacitatile tale sunt peste ce te-ai fi putut astepta sa ai.
Adevarat, nu ai miscat stanca. Dar vocatia ta a fost sa ma asculti si sa impingi, ca sa-ti pui la incercare credinta si increderea in intelepciunea Mea.
Ceea ce ai si facut. Acum Eu, prietene, voi muta stanca.
Cateodata, cand auzim cuvantul lui Dumnezeu, avem tendinta sa ne folosim gandirea pentru a descifra ce vrea El, cand, de obicei, El nu ne cere decat simpla ascultare si incredere in El.
Cu toate ca noi credem ca prin credinta mutam muntii, de fapt tot Dumnezeu este cel care ii muta din loc.
“Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.” – Arsenie Boca
Acestă poveste-pildă am primit-o pe mail de la colega mea de liceu, Angela Bălan.
Mi s-a părut interesantă, aşa că am hotărât să o postez.
Şi eu am crezut că pot muta munţii din loc, mai cred încă...deşi ei vor fi mereu pe locul lor.
Eu nu am idei, ci obsesii. Idei poate avea oricine.
Nimeni nu s-a prăbuşit din cauza ideilor.
EMIL CIORAN în "Pe culmile disperării"
Un om dormea in coliba lui, cand dintr-odata, intr-o noapte, camera s-a umplut de Lumina si i-a aparut Dumnezeu.
Domnul i-a cerut sa faca o munca pentru el si i-a aratat o stanca mare din fata colibei.
I-a explicat ca va trebui sa impinga piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a si facut.
Multi ani a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingea din toate puterile, cu umerii proptiti pe suprafata masiva si rece a stancii de neclinitit.
In fiecare noapte barbatul se intorcea trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba.
Tocmai cand barbatul era mai descurajat, “adversarul” (Satana) a decis sa-si faca aparitia in gandurile plicitisite ale acestuia :
- De atata timp impingi piatra si ea nici nu s-a clintit.
Asa incat omul a ramas cu impresia ca sarcina lui este imposibil de realizat si ca toata munca lui va fi un esec.
Aceste idei l-au deprimat si descurajat pe barbat.
“Adversarul” i-a spus:
- De ce te distrugi singur pentru asta? Petrece-ti timpul facand doar un efort minim si te vei simti mai bine.
Barbatul ostenit tocmai asa isi propusese sa faca, dar inainte de asta a decis sa se roage si sa-si spuna pasul lui Domnului.
- Doamne, a spus, am muncit mult si greu pentru Tine, adunandu-mi toate puterile sa fac ce mi-ai cerut. Acuma, dupa atata timp, nu am reusit sa misc piatra nici cu jumatate de milimetru. Cu ce am gresit? De ce am esuat?”
Domnul i-a raspuns intelegator:
- Prietene, cand ti-am cerut sa-mi slujesti si tu ai acceptat, ti-am spus ca sarcina ta era sa impingi cu toate puterile in stanca, ceea ce ai si facut.
Niciodata nu am spus ca astept ca tu sa o misti. Sarcina ta era doar sa impingi.
Si acum vii la Mine obosit spunand ca ai esuat. Dar chiar asta e realitatea??? Priveste la tine…
Bratele iti sunt puternice si musculoase, spatele e vanjos si bronzat, mainile iti sunt batatorite de atata apasare, picioarele ti-au devenit solide si puternice.
Te-ai dezvoltat mult si capacitatile tale sunt peste ce te-ai fi putut astepta sa ai.
Adevarat, nu ai miscat stanca. Dar vocatia ta a fost sa ma asculti si sa impingi, ca sa-ti pui la incercare credinta si increderea in intelepciunea Mea.
Ceea ce ai si facut. Acum Eu, prietene, voi muta stanca.
Cateodata, cand auzim cuvantul lui Dumnezeu, avem tendinta sa ne folosim gandirea pentru a descifra ce vrea El, cand, de obicei, El nu ne cere decat simpla ascultare si incredere in El.
Cu toate ca noi credem ca prin credinta mutam muntii, de fapt tot Dumnezeu este cel care ii muta din loc.
“Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.” – Arsenie Boca
Acestă poveste-pildă am primit-o pe mail de la colega mea de liceu, Angela Bălan.
Mi s-a părut interesantă, aşa că am hotărât să o postez.
Şi eu am crezut că pot muta munţii din loc, mai cred încă...deşi ei vor fi mereu pe locul lor.
miercuri, 24 noiembrie 2010
PACHET DE SALVARE ECONOMICA!!!
Să presupunem că...
Guvernul acordă fiecărui român cam 100.000 de roni.
Dacă cheltuim aceşti bani prin hypermarketuri, ei vor ajunge în China.
Dacă cumpărăm benzină, vor ajunge la arabi.
Dacă cumpărăm calculatoare, vor ajunge în India şi Hong Kong.
Dacă cumpărăm fructe şi legume, vor ajunge în Turcia,Spania,Italia,Egipt.
Dacă cumpărăm autoturisme mici şi economice, vor ajunge în Japonia, Germania.
Dacă cumpărăm unul din multele gadgeturi electronice, vor ajunge în Taiwan
...şi nu vor ajuta cu NIMIC economia românească.
Singura posibilitate de a pastra aceşti bani acasă în Romania, este de a-i cheltui pe
- gustosul vin românesc,
- sau pe ţuica...deoarece acestea sunt garantat produse autohtone!
Oare aşa ar vrea guvernanţii noştri să facem? Să fim mereu turmentaţi, să nu vedem ce fac ei? Şi... în final să-i votăm iar?
Cum ar zice unii:" SĂ NE SIMTEM BINEEE"!
PS:
Nu ştiu cine a conceput acest "pachet economic", eu l-am primit de la o colegă de liceu şi mi l-am adaptat...
Guvernul acordă fiecărui român cam 100.000 de roni.
Dacă cheltuim aceşti bani prin hypermarketuri, ei vor ajunge în China.
Dacă cumpărăm benzină, vor ajunge la arabi.
Dacă cumpărăm calculatoare, vor ajunge în India şi Hong Kong.
Dacă cumpărăm fructe şi legume, vor ajunge în Turcia,Spania,Italia,Egipt.
Dacă cumpărăm autoturisme mici şi economice, vor ajunge în Japonia, Germania.
Dacă cumpărăm unul din multele gadgeturi electronice, vor ajunge în Taiwan
...şi nu vor ajuta cu NIMIC economia românească.
Singura posibilitate de a pastra aceşti bani acasă în Romania, este de a-i cheltui pe
- gustosul vin românesc,
- sau pe ţuica...deoarece acestea sunt garantat produse autohtone!
Oare aşa ar vrea guvernanţii noştri să facem? Să fim mereu turmentaţi, să nu vedem ce fac ei? Şi... în final să-i votăm iar?
Cum ar zice unii:" SĂ NE SIMTEM BINEEE"!
PS:
Nu ştiu cine a conceput acest "pachet economic", eu l-am primit de la o colegă de liceu şi mi l-am adaptat...
vineri, 19 noiembrie 2010
O RUGĂCIUNE FRUMOASĂ
MOTO:
"Limita fiecărei dureri
este o durere şi mai mare."
Emil Cioran
O rugaciune atat de frumoasa!
Rugaciune scrisa de Parintele Argatu
"Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine,
Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,
te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina!
Iti multumesc, Doamne:
-pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
-pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
-pentru tot ce prin Gratia Ta am inteles! !
-pentru lumina pe care am constientizat- o in adancul meu!
-pentru iertarea pe care daruind-o, mi-a adus pace!
-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
-pentru viata mea, care e a Ta, mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
-pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-te!
-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos,aducand cu umilinta lauda Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am primit, Tie, Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,
Iti multumesc, daruindu-Ti inima mea!"
Rugăciunea am primit-o de la colegul meu de liceu,
părintele Vişan Ioan Tiberiu.
Ce să fac DOAMNE că nu pot mulţumi... încă... pentru durerea care mi-au provocat-o oamenii pe care îi iubesc, iar TU DOAMNE ai ştiut asta şi ai lăsat să se întâmple?
Iartă-mă DOAMNE, dacă exişti, pentru îndoielile şi întrebările mele!
"Limita fiecărei dureri
este o durere şi mai mare."
Emil Cioran
O rugaciune atat de frumoasa!
Rugaciune scrisa de Parintele Argatu
"Iarta-ma, Doamne:
-pentru tot ce puteam sa vad si nu am vazut!
-pentru tot ce puteam sa aud si nu am auzit!
-pentru tot ce puteam sa simt si nu am simtit!
-pentru tot ce as fi putut sa inteleg si nu am inteles!
-pentru tot ce puteam sa constientizez si nu am constientizat!
-pentru iertarea pe care as fi putut sa o dau si nu am dat-o!
-pentru bucuria pe care as fi putut sa o traiesc si nu am trait-o!
-pentru Lumina pe care as fi putut sa o primesc si nu am primit-o!
-pentru viata pe care as fi putut sa o ocrotesc si nu am ocrotit-o!
-pentru visele pe care mi le-as fi putut împlini si nu le-am implinit!
-pentru necunoscutul in care as fi putut sa pasesc si din teama, nu am indraznit sa pasesc!
-pentru iubirea pe care as fi putut sa o exprim si nu am exprimat-o!
-pentru tot ce puteam sa creez bun si frumos si nu am creat pentru gloria Ta, Doamne si a Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am gresit, pe Tine,
Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,
te rog, iarta-ma si ma imbraca cu nesfarsita Ta Iubire si Lumina!
Iti multumesc, Doamne:
-pentru toata frumusetea pe care am vazut-o izvorand din Tine !
-pentru muzica tacuta a Inimii Tale, pe care mi-ai dezvaluit-o auzului!
-pentru tot ce am simtit bun si minunat in viata mea!
-pentru tot ce prin Gratia Ta am inteles! !
-pentru lumina pe care am constientizat- o in adancul meu!
-pentru iertarea pe care daruind-o, mi-a adus pace!
-pentru bucuria fiecarei clipe traite in Tine, Doamne!
-pentru toate cadourile spirituale care mi-au imbogatit fiinta!
-pentru viata mea, care e a Ta, mica parte a simfoniei existentei!
-pentru visele care au prins forma prin armonia iubirii Tale pentru mine!
-pentru necunoscutul in care am pasit plin de curaj, regasindu-te!
-pentru iubirea coplesitoare cu care ma dezmierzi clipa de clipa!
-pentru tot ce am creat prin Tine bun si frumos,aducand cu umilinta lauda Imparatiei Tale
Divine!
Pentru tot ce stiu si nu stiu ca am primit, Tie, Doamne, care esti Compasiunea si Iubirea infinita,
Iti multumesc, daruindu-Ti inima mea!"
Rugăciunea am primit-o de la colegul meu de liceu,
părintele Vişan Ioan Tiberiu.
Ce să fac DOAMNE că nu pot mulţumi... încă... pentru durerea care mi-au provocat-o oamenii pe care îi iubesc, iar TU DOAMNE ai ştiut asta şi ai lăsat să se întâmple?
Iartă-mă DOAMNE, dacă exişti, pentru îndoielile şi întrebările mele!
sâmbătă, 6 noiembrie 2010
ŢI-AŞ FI DAT
POETULUI ADRIAN PĂUNESCU
Ţi-aş fi dat epiderma mâinilor mele
să faci un mare pergament de piele...
să îl albeşti cu lapte crud de păpădie
apoi să-mi scrii o poezie,
sau poate doar un scurt sonet
pe foaia mea de pergament.
Ţi-aş fi dat şi părul meu cel lung şi gros în fir,
care adie cu miros de trandafir,
să-ţi faci cu milă, corzi pentru arcuş,
să cânţi în ploaie sau sub duş,
să-ţi faci şi corzi pentru chitară,
să-mi cânţi şi mie într-o vară...
Ţi-aş fi trimis scrisoarea din inima mea
s-o cânţi... prin recitarea TA,
că te-am iubit poet neîntrecut
cum iubeşte mama copilul nenăscut
şi-ţi voi iubi mereu sufletul altar
român al meu şi...OM UNIVERSAL!
Ţi-aş fi dat epiderma mâinilor mele
să faci un mare pergament de piele...
să îl albeşti cu lapte crud de păpădie
apoi să-mi scrii o poezie,
sau poate doar un scurt sonet
pe foaia mea de pergament.
Ţi-aş fi dat şi părul meu cel lung şi gros în fir,
care adie cu miros de trandafir,
să-ţi faci cu milă, corzi pentru arcuş,
să cânţi în ploaie sau sub duş,
să-ţi faci şi corzi pentru chitară,
să-mi cânţi şi mie într-o vară...
Ţi-aş fi trimis scrisoarea din inima mea
s-o cânţi... prin recitarea TA,
că te-am iubit poet neîntrecut
cum iubeşte mama copilul nenăscut
şi-ţi voi iubi mereu sufletul altar
român al meu şi...OM UNIVERSAL!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)