Ar fi vrut sa fie ea fata cu parul padure, tanara, sa fie liana care se infasoara pe copacul vietii ei.Poate ca a fost… In padurea vietii nu a fost usor de patruns, dar padurea s-a imbogatit si cu puietii ei. Uneori “arborii in genunchi cadeau“. Ea era fata cu parul padure, cu ramuri verzi si atragatoare. Vreme trece, vreme vine si ii vine si ei randul sa zica “Lasa-mi toamna pomii verzi!” In final o vad pe ea alaturi de copacul vietii ei, ascultand cantecul “Copaci fara padure” al Tatianei Stepa.
Pictura pe panza
Dimensiuni: 40/ 31 cm
Pret : 500 RON
Pret : 500 RON
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu